Tudorel Toader: ”Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA”

Scris de: Glasul Ploistean


Acuzaţii extrem de grave ale lui Tudorel Toader la adresa şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Acesta a vorbit şi a lansat afirmaţii grave. A vorbit despre falsificări de probe ale procurorilor DNA, dar şi despre celebrul Mircea Negulescu.

La finalul celor 20 de puncte pe care le-a prezentat si in care apar motivele pentru care sefa DNA nu isi merita locul in functie, ministrul Justitiei a solicitat REVOCAREA din functie a Laurei Codruta Kovesi.

”Concluziile sunt fundamentate pe 20 de puncte, 20 de categorii de acte și fapte, menționate în raport, acte și fapte reținute pentru perioada menționată”

”În primul rând am reținut o situație fără precedent, în cadrul raporturilor între autoritățile publice. Într-un singur an de zile, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituțională, în cadrul cărora DNA, prin conducere, a fost chemată în fața instanței. Trei conflicte juridice în care CCR a circumstanțiat ferm competența DNA, în două dintre acestea sancționând comportamentul neconstituțional din partea procurorului-șef al DNA. Constatarea în sine a unui singur conflict juridic nu are aptitudinea de a revoca, asta spuneam în martie 2017. Conduitele contrare Constituției, izolate, pot fi corectate. Concluziile sunt în mod evident diferite când încălcarea Constituției depășește limitele competenței prevăzute de lege, când încălcările devin sistematice. În mai puțin de jumătate de an, DNA prin conducerea acesteia, a fost chemată iarăși în fața CCR pentru încă două conflicte. Așadar, trei sesizări într-un singur an”.

”În cea de-a treia situație, deși CCR nu a constatat un conflict juridic, a făcut în considerente necesarele precizări, prin care a orientat conduita DNA, în sensul că nu poate ancheta oportunitatea, circumstanțele adoptării unei Hotărâri de Guvern. În opinia mea, această a treia încălcare este cu atât mai imputabilă cu cât curtea spusese deja că procurorul nu se poate substitui decidentului, în aprecierea circumstanțelor, oportunităților”

”Este un bilanț semnificativ și prin prisma activității CCR. Numărul deciziilor prin care se constată conflicte juridice de natură constituțională a fost de 13, din 31 de decizii pronunțate. În 14 ani de când s-a introdus competența CCR, au fost 13 astfel de conflicte. Dintre acestea, 2 în 2017 și generate de către DNA, prin încălcarea limitelor de competență”

”Prin decizia 68, CCR a reținut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitate și legalitatea adoptării OUG. O asfel de conduită, spunea curtea atunci, echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat”

”Declanșarea unei ample anchete penale, concretizată prin descinderi la Ministerul Justiției, audierea unui mare număr de funcționari publici, a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, s-au creat premisele unui blocaj. Sub imperiul unei temeri declanșată de activitatea de cercetare penală, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor”

”Ulterior, CCR a constatat iarăși existența unui conflict juridic, între Parlament și DNA, prin refuzul procurorului-șef de a se prezenta în fața comisiei speciale de anchetă”

”Curtea a reținut în ceea ce o privește pe doamna Kovesi că a refuzat să dea curs celor trei invitații, iar la solicitarea comisiei de a răspunde în scris a dat un răspuns incomplet, răspuns care a prelungit perioada de activitate a comisiei și nu a contribuit la aflarea adevărului. CCR a constatat că s-a creat un blocaj în activitatea comisiei”

”Curtea a stabilit că prin conduita sa procurorul-șef al DNA refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz s-a dovedit că, pe de o parte nu respectă comportamentul loial și refuzul răspunsului a avut un impact major cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate”

”În concluzie, CCR a statuat că prin refuzul procurorului-șef de a se prezenta la comisia parlamentară este încălcată autoritatea parlamentului și împiedicată desfășurarea activității sale”

”Dacă legea permite realizarea unei anumite operațiuni administrative, nu poate fi pusă în discuție cenzurarea oportunității. Aceste considerente le reiau practic pe cele din decizia 68. Acolo se refereau la Ordonanță, aici la Hotărâre de Guvern. Cum de în condițiile în care CCR statuează că procurorul nu poate ancheta circumstanțele, ulterior au fost verificate absolut aceleași aspecte: oportunitate, circumstanțe, împrejurări”

”Scrie în comunicatul DNA că au fost încălcate o serie de dispoziții ce reglementează normele de tehnică legislativă, în perioada premergătoare adoptării, iar inițierea și promovarea s-a făcut cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului. Cu alte cuvinte, DNA s-a erijat în evaluator, fără nicio distincție, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate”

”În legislația noastră penală avem prea multe incriminări, dar niciuna dintre ele nu are denumirea sau conținutul în fapta adoptării unui act normativ, cu încălcarea tehnicii legislative. Nu constituie infracțiune, nu o verifică procurorul, o sancționează CCR sau instanța de contencios administrativ”

”Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au exprimat simple opinii ale instituției, știți că DNA a retras comunicatul, apreciem ca inadmisibilă o astfel de abordare. După mine, nu poți să exprimi simple opinii când te referi la libertatea, demnitatea, prestigiul unei persoane”

”Sunt și avizele date de către Comisia de la Veneția. Aceasta prevedea în 2012 faptul că în România demnitarii nu urmăresc întotdeauna interesele statului ca un întreg și există o lipsă de respect față de instituții. CCR a constatat că, prin conduita sa, procurorul-șef al DNA nu numai că înlătură orice colaborare loială cu autoritățile, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de interesul public”

”Am reținut comportamentul excesiv de autoritar, discreționar, contrar obligației deontologice”

”Se observă o supraveghere, implicare, în realizarea anchetelor altui procuror, o anchetă realizată contrar limitelor de competență. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei, așa cum o relevă ieșirile în spațiul public”

”Prioritizarea soluționării cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică, după calitatea persoanei care se presupune că a comis respectivele fapte. Se rezolvă în ordinea cronologică a înscrierii sesizării. Am aici referiri la articole din legea 303”

”Contestarea actelor și autorității CCR. Citez: din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislația primară”

”A constestat însuși Constituția țării”

”La începutul anului 2017 a declarat că se teme de desființarea DNA. În alt interviu, s-a lansat într-o critică dură adresată proiectelor de legi aflate în dezbatere parlamentară, acuzând politicienii și oamenii de afaceri, că lovesc în eforturile de curățare a uneia dintre cele mai corupte țări din UE”

”Potrivit tuturor legilor aflate în vigoare, procurorul își exercită competențele legale. Interpretează, aplică legea, participă la avizul consultativ, dar opera de legiferare este a legiuitorului”

”Au fost exprimate critici vehemente cu privire la unele propuneri de modificări legislative, dovedite ulterior constituționale”

”Afirmațiile au afectat imaginea României. Sunt afirmații care crează o imagine falsă, deformată”

”Un lider de grup mă întreba dacă s-a abrocat incriminarea mărturiei mincinoase, dacă s-a adoptat o OUG prin care s-a statuat faptul că arestarea preventivă nu poate fi dispusă în cazul actelor de corupție. La nivelul Parlamentului Euopean au ajuns aceste mesaje care au generat o  dezbaterea întreagă. Am explicat că România nu are nicio legătură cu situația Poloniei”

”Încercarea de a obține condamnări cu orice preț, în condițiile în care s-a afirmat că trebuie să se vină cu dosare importante, să se ajungă la miniștri. Decapare este cuvântul-cheie. Este absolut contrar statului de drept. Nu sunt cauze penale mai importante și altele mai puțin importante. Este destinul unui om egal cu ceilalți”

”Creșterea număruilui de achitări, sporirea cheltuielilor, raportări eronate. Aici este o pagină mai tehnică, aș vrea să explic următoarele lucruri: se raportează numărul de inculpați trimiși în judecată și se raportează numărul de achitări, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimiși în judecată nu se regăsesc între cei achitați, pentru că nu ar fi avut timp să se parcurgă. Și dacă pui raportul de achitări pe anul în curs, ai un calcul la o altă bază”

”Neimplicarea procurorului-șef în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive, presupuse a fi comise de subalterni. Spațiul public este plin de presupusele abuzuri ale lui Negulescu. El a fost apreciat și lăudat, în loc să fie luate măsuri de verificare”

”Falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Transcriptul are alt conținut față de înregistrare. Instanța a statuat neconcordanța, motiv pentru care cauza a fost trimisă înapoi. Dacă nu vi se pare grav, aflați că mie mi se pare a fi foarte grav”

Tergiversarea soluționării unor cauze. Curtea Europeană și CPP prevăd soluționarea în termen rezonabil. Ce înseamnă, dezvoltă jurisprudența. În tot cazul, mai mic decât termenul de prescripție. Am avut un caz, cu Microsoft, cu sute de milioane de euro, lăsat atâția ani încât a trecut de mult termenul rezonabil, cel al prescripției, ceea ce este absolut inadmisibil”

Lipsa de reacția în verificarea activității profesionale și conduitei unor procurori. Mă refer la lipsa de verificare a DNA Ploiești. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori cu funcție se reclamă între ei, există obligația minimală să vezi dacă e adevărat, nu să lauzi respectiva unitate”

”Potrivit art. 1 din Constituție, România este stat de drept. S-a dezvoltat componenta de prevenire, dar și de combatere a corupției. Buna activitate din acest punct de vedere este consemnată. Standardul luptei anti-corupției nu poate să acopere și să proteje comportamente neconstituționale, ilegale, defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să funcționeze legal. DNA nu se identifică cu procurorul-șef, ale cărui acțiuni au demonstrat că pot pune în pericol instituția pe care o conduce. Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici în conformitate cu patrimoniul constituțional, care permite unei țări să evite crizele posibile”

”Statul de drept este statul în care acțiunea fiecărei autorități publice se supune legii, în spiritul valorilor democratice și respectării drepturilor omului. Nimeni nu este mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun, să eliminăm ceea ce este rău”

”Nu doresc la nimeni să fie victima unei erori judiciare. Ferească Dumnezeu!”

”Comisia de la Veneția: Un exercițiu al puterii care conduce la abuzuri iraționale este contrat statului de drept”

”Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA” a conchis Tudorel Toader.

Foto: www.rfi.ro

Distribuie asta:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *