Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara a început urmărirea penală in rem într-un dosar care vizează folosirea sumei de 67,84 milioane de lei destinate societății de termoficare Colterm. Potrivit unui document al procurorilor transmis Primăriei Timișoara, ancheta urmărește suspiciuni de abuz în serviciu, după ce persoane cu funcții de conducere din administrația locală ar fi folosit banii în alt scop decât cel prevăzut de lege. În această etapă, cercetările vizează fapta, nu persoane determinate.
Dosarul a fost înregistrat la DNA – Serviciul Teritorial Timișoara în 3 august 2026, sub numărul 45/18/P/2026, în urma unei sesizări din oficiu. Potrivit ordonanței de predare a unor înscrisuri, citată în informațiile făcute publice de Antena 3 CNN, procurorii suspectează că bugetului Colterm i-ar fi fost provocată o pagubă de 67.840.130 de lei, sumă care ar fi reprezentat, în același timp, un folos necuvenit pentru bugetul Unității Administrativ-Teritoriale Timișoara.
„Prin folosirea sumei de 67.840.130 lei în alt scop decât cel stabilit prin lege, persoane cu funcții de conducere din cadrul UAT Timișoara au vătămat interesele” societății Colterm, agravându-i starea de insolvență, se arată în documentul atribuit procurorilor.
La o zi după înregistrarea sesizării din oficiu, procurorul de caz a dispus începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu. În această fază, ancheta este desfășurată in rem, ceea ce înseamnă că obiectul cercetării îl reprezintă faptele reclamate, fără ca această etapă procedurală să echivaleze cu punerea sub acuzare a unor persoane.
Potrivit informațiilor publicate de Antena 3 CNN, procurorii au solicitat Primăriei Timișoara documente referitoare la operațiunile din perioada 2021–2022.
Cum ar fi fost folosiți banii destinați Colterm
Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, ancheta ar fi pornit după ce administratorul judiciar al Colterm ar fi constatat că fondurile transferate de Ministerul Dezvoltării pentru compensarea creșterii prețului gigacaloriei nu au ajuns în conturile societății în forma și cu destinația prevăzute.
Conform acestei versiuni, Primăria Timișoara ar fi utilizat sumele respective pentru achitarea unor facturi pe care le avea de plătit către Colterm, în loc să le transfere societății în termenul legal. Aceeași sursă susține că administrația locală avea obligația să vireze banii în maximum trei zile de la încasare.
Aceste împrejurări reprezintă elemente relatate în legătură cu ancheta și urmează să fie clarificate de procurori. Documentul citat indică suspiciunea privind utilizarea banilor în alt scop decât cel stabilit prin lege, însă vinovăția unor persoane nu a fost stabilită.
Transferul patrimoniului Colterm, o altă controversă din 2021
Dosarul privind suma de 67,84 milioane de lei readuce în atenție deciziile luate în 2021 în legătură cu societatea de termoficare a Timișoarei.
La începutul acelui an, Primăria a contractat serviciile firmei de avocatură Schönherr și Asociații, pentru un onorariu de peste un milion de lei, în cadrul unui demers prezentat drept unul destinat protejării patrimoniului Colterm și continuării serviciului public de furnizare a energiei termice.
Ulterior, a fost adoptată o hotărâre a Consiliului Local prin care bunuri din patrimoniul societății au fost transferate către municipalitate fără plata unui preț, potrivit informațiilor prezentate în materialul publicat de Antena 3 CNN. Pentru aprobarea anexei referitoare la transferul gratuit ar fi fost invocată Hotărârea nr. 15/2021 a Adunării Generale a Acționarilor Colterm.
În legătură cu această operațiune au existat acuzații privind legalitatea transferului și modul în care a fost aprobat. Potrivit materialului citat, consilierii locali nu ar fi aprobat în mod explicit transferul gratuit prin hotărârea invocată, iar o parte dintre bunuri s-ar fi aflat sub sechestru instituit de ANAF pentru datorii fiscale.
Aceleași informații arată că Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF a formulat o plângere penală împotriva conducerilor Primăriei și Colterm, în legătură cu presupusa sustragere a unor bunuri aflate sub sechestru, evaluate la aproape 40 de milioane de lei.
Existența acestor acuzații nu dovedește, prin ea însăși, săvârșirea unor infracțiuni. Legalitatea transferurilor și eventualele răspunderi individuale trebuie stabilite pe baza documentelor și a soluțiilor pronunțate de autoritățile competente.
Insolvența Colterm și amenzile pentru certificatele de emisii
Colterm a intrat în insolvență în octombrie 2021, într-un context financiar dificil, marcat și de obligațiile privind achiziția certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
În anii 2021 și 2022, societatea a acumulat amenzi aplicate de Administrația Fondului pentru Mediu, în valoare totală de peste 178,7 milioane de lei, potrivit datelor prezentate în materialul-sursă. Sancțiunile au fost legate de obligațiile privind certificatele de emisii.
Modul în care administrația locală a gestionat situația financiară și operațională a societății de termoficare a fost criticat în repetate rânduri. Pentru stabilirea răspunderii în dosarul deschis în august 2026, procurorii trebuie însă să clarifice distinct destinația fondurilor de 67,84 milioane de lei, obligațiile legale de transfer și efectele operațiunilor asupra patrimoniului Colterm.
Ce urmează în dosarul DNA
În acest moment, informațiile disponibile indică începerea urmăririi penale in rem pentru abuz în serviciu și solicitarea unor documente de la Primăria Timișoara. Nu rezultă din actul citat că Dominic Fritz, Ruben Lațcău, administratorul public Marius Creiveanu sau alți funcționari ar fi fost puși sub acuzare în acest dosar.
Clarificarea circuitului banilor, a documentelor care au stat la baza operațiunilor și a persoanelor care au avut atribuții de decizie reprezintă pași necesari pentru stabilirea situației de fapt.
Ancheta se referă la operațiuni din perioada 2021–2022, când administrația locală era condusă de Dominic Fritz. Stabilirea eventualelor responsabilități penale aparține procurorilor și instanțelor, iar persoanele care ar putea fi vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
