Un proiect de lege, depus de UDMR, a permis una dintre cele mai mari manipulări politice din ultima vreme.
Adevărul e că nimeni nu a vrut să treacă proiectul acesta în afară de UDMR, care l-a introdus pe circuit. Nici măcar ei nu se așteptau să treacă.
La ce folosesc aceste proiecte care nu trec niciodată și nu au nicio șansă să treacă? Folosesc la două lucruri. În primul rând folosesc UDMR-ului să mintă mai eficient alegătorii maghiari că „uite ce ne luptăm noi în parlament”. De fapt, UDMR nu se luptă decât pentru UDMR, pentru a lua mai mulți bani de la stat și a-și atrage diverse privilegii pentru conducerea sa.
În al doilea rând, folosesc celorlalte partide ca să ațâțe spiritele cu fals naționalism. Așa că începe retorica „Uite ce au vrut ăia să facă, noroc că i-am oprit noi.” O să cred că ipocriții din vechea clasă politică sunt naționaliști, și nu doar oportuniști care mint cum respiră, în momentul când o să anuleze pensiile speciale, așa cum a propus USR. Dar să revenim.
Totuși, de ce a trecut acest proiect de cameră prin adoptare tacită?
De data asta, nu e nici măcar vina PSD-ului. Pentru că îmi place să vorbim pe date și nu pe povești, haideți să ne uităm la cronologia proiectului în parlament.
Aici trebuie să recunosc, deputatul din comisia pentru administrație publică, Marius Pașcan, este cel care a pus pe ordinea de zi proiectul pentru a fi respins încă din 12 martie. Adică înaintea termenului de adoptare tacită care era pe 25 martie. Felicitări pentru vigilența sa. Toate grupurile parlamentare au votat pentru introducerea pe ordinea de zi, mai puțin UDMR și minoritățile.
Votul de respingere putea fi dat pe 12 martie, dar ce să vezi, tot 12 martie a fost joaca de-a premierul a domnului Cîțu. Joaca în care s-a retras cu 10 minute înainte de ședință în pragul crizei CoVid. Domnul Cîțu s-a retras atunci pentru că prioritatea era scorul PNL în alegeri, nu criza epidemiei: „Cred cu tărie că pentru avea succes, în alegerile care vin, președintele partidului trebuie să fie și prim-ministru”. Fraza asta explică multe dintre alegerile anti-privat pe care le-a făcut guvernul de atunci.
De atunci toate s-au amânat, a început starea de urgență. Parlamentul s-a mai întâlnit odată în regim de urgență să voteze guvernul Orban 2. Abia pe 2 aprilie am putut începe să votăm online pentru că PNL nu voia să poată parlamentul funcționa online. Nu din alt motiv, decât că având guvernarea, mai bine dă guvernul OUG-uri.
Din cauza acestor răsturnări de situație și jocuri politice, a ajuns proiectul să treacă tacit de cameră.
În final, domnul Iohannis ne anunță că „PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor”. Și liderul grupului PNL de la camera deputaților că „adoptarea tacită a autonomiei Ținutului Secuiesc este un troc politic ascuns, între PSD și UDMR”.
Văzând succesiunea evenimentelor, vedem cât de grețos manipulatoare sunt aceste declarații. Mai degrabă acțiunile nepăsătoare ale unui PNL avid de putere și capabil să sacrifice orice pentru a câștiga alegeri au dus la adoptarea tacită.
Sursa: Facebook Claudiu Nasui
