La data de 14 februarie 1968 în Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român se hotărăște desființarea împărțirii administrativ-teritoriale copiate în anul 1950 după model sovietic și revenirea la fostele structuri teritorial-administrative din perioada interbelică.
Această schimbare a avut loc pe fondul schimbărilor structurale din economie, cu trecerea industriei în prim plan, iar sub aspect demografic, prin creşterea explozivă a populaţiei urbane datorită exodului populației de la sat la oraș, ca urmare a industrializării forțate.
Astfel, prin Legea nr. 2 din anul 1968 se desființează regiunile şi raioanele și se adoptă ca unităţi administrative de bază judeţul, comuna şi oraşul, iar motivaţia esenţială a creării acestor noi structuri teritorial-administrative o constituia distribuţia mai echilibrată a forţelor de producţie pe teritoriul României.
Judeţelor cu tradiţie industrială îndelungată şi cu grad ridicat de urbanizare precum Prahova, Braşov, Timiş, Cluj și altele, li se opuneau altele nou înfiinţate, cu grad ridicat de ruralizare şi slabe infrastructuri industriale precum Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Vaslui, Ialomiţa sau Teleorman.
Acestea din urmă au fost susţinute puternic de la bugetul centralizat al statului pentru a se dezvolta sub aspect industrial şi urbanistic și așa se explică faptul că, în decurs de un sfert de secol, majoritatea oraşelor cu rol de capitală de judeţ au crescut spectaculos sub aspect demografic şi edilitar, precum şi sub aspectul producţiei industriale.
La elaborarea noii legii de împărțire administrativ-teritorială din 1968 s-au avut în vedere și schimbările intervenite în dezvoltarea economiei pe întreg teritoriul ţării, precum şi modificările care au avut loc în structura populaţiei, profilul, întinderea şi condiţiile de viaţă din orașe şi comune.
Însă odată cu colapsul generalizat al economiei de după 1989, aproape toate judeţele nou înfiinţate în anul 1968 au decăzut brusc sub aspect economic.
Astăzi, configuraţia administrativă a ţării se compune din 41 judeţe, la care se adaugă municipiul Bucureşti ce are același nivel administrativ precum un județ, un număr de 263 de oraşe, din care 82 municipii, 2.685 de comune şi 13.285 de sate.
