La data de 18 februarie 1916 înceta din viața , Regina Elisabeta, soția primului rege al României, Carol I. Trebuie amintit faptul că regina Elisabeta s-a născut în anul 1843 în micul principat german Wied, fiind fiica printului Herman de Wied și a prințesei Maria de Nassau, iar după căsătoria din anul 1869, cu domnitorul Carol I al României, Elisabeta va deveni din 1881, anul proclamării monarhiei, prima regină a României.
Cunoscută sub pseudonimul literar de Carmen Sylva, regina Elisabeta s-a remarcat printr-o bogată activitate literară, consacrându-se în întregime lumii artelor, fiind o prolifică autoare de poezii, romane, eseuri, piese dramatice, articole avangardiste, dar şi o talentată traducătoare de folclor şi poezie românească.
Regina Elisabeta şi-a dedicat întreaga viață desăvârșirii cultural-artistice scriind în mai multe limbi, vorbind fluent germană, franceză, engleză şi română și cunoscând la perfecție limbile latină şi greacă. Fiind înzestrată cu un deosebit talent literar, regina Elisabeta va cuceri chiar și adeziunea Academiei franceze, care îi conferă în anul 1888 prestigiosul premiu ,,Botta” pentru volumul de versuri ,,Cugetările unei Regine”.
Dezinteresată de politică, Elisabeta se va dedica serilor de muzică şi literatură, pe care le va organiza cu regularitate, mai întâi în reședința regală din Bucureşti, apoi în cadrul maiestuos al Peleşului, unde sălile de muzică ale castelului au găzduit personalităţi celebre ale lumii literare şi muzicale, precum Pierre Loti, Ignacy Paderevski, Eleonore Duse, Sarah Bernhardt, George Enescu şi mulţi alţii.
În ceea ce privește pe George Enescu, trebuie să precizăm că regina Elisabeta a fost cea care a apreciat cel mai mult talentul marelui muzician, cea care l-a ajutat încă de la început de când l-a cunoscut personal pentru prima dată cu ocazia interpretării lucrării ,,Poème romain” la București în 1898.
De altfel, începând cu acel an, George Enescu își va petrece o mare parte de timpul alocat creației la castelul Peleș sau la Palatului Regal din București fiind în mod constant în atenția reginei.
Elisabeta a iubit foarte mult portul românesc, ea însăși se înveșmânta adesea în portul național românesc, încurajând și doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel portului tradițional românesc o deosebită valoare socială și artistică.
Regina Elisabeta a murit la 18 februarie 1916 și a fost înmormântată la Curtea de Argeș, alături de Carol I și singurului lor copil, principesa Maria, decedată la o vârstă fragedă.
