În ultimii ani, o parte a electoratului român și-a exprimat nemulțumirea față de activitatea unor reprezentanți ai USR și față de politicile promovate de lideri asociați partidului.
Din această perspectivă, există o mare parte a românilor care susțin că viitoarele formule de guvernare ar trebui construite fără participarea USR, denumindu-l un partid „toxic” și fără implicarea lui Ilie Bolojan.
Participarea USR la guvernare și influența unor lideri ai partidului au avut consecințe negative pentru mulți români și pentru România deoarece promisiunile de reformă și competență cu care partidul a intrat în politica mare nu s-au materializat la nivelul așteptărilor create, afirmații susținute inclusiv de unii votanți ai USR.
În această interpretare, nume precum Cristian Ghinea, implicat în negocierile PNRR, ce au impus României obligații și condiționalități care au redus flexibilitatea viitoarelor guverne. A fost criticat pentru că ar fi inclus costuri disproporționate (de ordinul miliardelor de euro) pentru „asistență tehnică” și firme de consultanță în varianta inițială a planului, a fost acuzat că a conceput PNRR-ul într-un mod netransparent, ignorând propunerile venite din partea altor ministere, a fost intens acuzat pentru modul în care a negociat capitolul privind pensiile din PNRR, în special pentru introducerea unui prag de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile și pentru asumarea reformei pensiilor speciale etc.
La rândul lor, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă sunt parte în controversele generate de gestionarea pandemiei și de ancheta privind achizițiile de vaccinuri, situații care au afectat încrederea unei părți a populației în instituțiile statului. Vlad Voiculescu – este vizat în dosarul vaccinurilor COVID. DNA a anunțat începerea urmăririi penale pentru acuzații de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Ioana Mihăilă – este, de asemenea, vizată în dosarul vaccinurilor COVID. DNA a anunțat efectuarea urmăririi penale pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
De asemenea, electoratul USR dezamăgit de acțiunile partidului, precum și mare parte dintre români se referă la situațiile care i-au vizat pe Clotilde Armand și Allen Coliban, considerând că aceștia au afectat imaginea administrației locale promovate de USR.
- Clotilde Armand – a fost vizată de o constatare a ANI privind incompatibilitatea și conflictul de interese după ce s-a desemnat manager într-un proiect finanțat din fonduri europene și a obținut venituri suplimentare. ANI a sesizat și organele de urmărire penală.
- Allen Coliban – în spațiul public au existat informații privind constatările unor instituții de control referitoare la anumite decizii administrative luate în mandatul său de primar al Brașovului, acesta fiind vizat de o acțiune în instanță prin care se cere atragerea răspunderii patrimoniale pentru un prejudiciu de peste 16 milioane de lei, produs Asociației Club Sportiv Fotbal Club Brașov – Steagul Renaște.
În aceeași logică, lideri precum Ionuț Moșteanu, Oana Țoiu, Diana Buzoianu și Radu Miruță nu au demonstrat nivelul de eficiență și profesionalism promis electoratului.
Ionuț Moșteanu în fruntea Ministerului Apărării Naționale a fost marcat de diverse scandaluri și controverse. În cinci luni, politicianul USR a avut poziții publice care i-au adus diverse acuzații: de la incompetență, lipsă de transparență, demagogie, până la rea-credință. Lipsa experienței în structurile Armatei, stagiul militar neefectuat, reacția virulentă privind prezența unor foști premieri la un eveniment organizat de China, haosul privind mobilizarea rezerviștilor, lipsa transparenței privind ajutorul dat Ucrainei, neconcordanțele din CV-ul suspect care a pus capac mandatului acestuia de ministru.
Oana Țoiu – În contextul unor crize internaționale (atacuri cu rachete în Orientul Mijlociu), statul român a organizat operațiuni de repatriere din Dubai. Oana Țoiu a fost acuzată de abuz în serviciu și instigare la rele tratamente aplicate minorului în urma unui scandal legat de repatrierea cetățenilor români din Dubai.
Diana Buzoianu a fost acuzată de reprezentanți ai Parlamentului României de slăbirea securității energetice a României prin politici de mediu care blochează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989, refuzul ministrului de a emite avize de mediu pentru hidrocentrale demonstrând rea-intenție.
Radu Miruță – După ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, incident soldat cu victime, invocându-se grave carențe în capacitățile de apărare anti-dronă, i-a fost cerută demisia. Miruță a fost criticat și pentru modul în care a gestionat dosarul penal în care a fost pus sub acuzare șeful Statului Major al Apărării, fiind la rândul său vizat de investigații media referitoare la o presupusă stare de incompatibilitate între mandatul politic și calitatea de expert tehnic judiciar (în presă au apărut informații care indică o posibilă blocare a unui dosar DIICOT, instrumentat la Tribunalul Oradea, în care Miruță activa ca expert). Deciziile ministeriale au fost criticate pentru blocarea unor investiții și contracte vitale pentru industria națională de apărare, estimate la un miliard de lei. În spațiul public au fost aduse în discuție două posibile incompatibilități: una legată de presupusa suprapunere între mandatul de deputat și calitatea de expert tehnic judiciar, și cealaltă referitoare la menținerea unui PFA în perioada primului său mandat parlamentar, între 2020 și 2024.
În final, cireașa de pe tort, însuși președintele actual al USR, Dominic Fritz, a pierdut procesul cu ANI în primă instanță și a contestat decizia la Curtea Supremă, instanța urmând a pronunța sentința în 18 iunie.
Despre Ilie Bolojan:
-
- Tăieri și măsuri fiscale dure: Prin Planul Bolojan și prin măsurile de asumare a răspunderii, premierul demis a vizat reducerea cheltuielilor bugetare, eliminarea unor sporuri și limitarea risipei în aparatul de stat. Aceste decizii au atras critici acerbe de la sindicate, angajați din sectorul public și o parte a populației afectate de scăderea veniturilor.
- Lipsa de comunicare și empatie: Atât adversarii politici, cât și publicul i-au reproșat izolarea. Însuși premierul a recunoscut ca o mare greșeală faptul că nu a fost suficient în contact cu oamenii și nu a reușit să le explice direct problemele țării.
- Acuzații politice și moțiuni: Partidele din opoziție (precum și diverși parteneri de coaliție) l-au criticat pentru modul de împărțire a banilor, acuzându-l de favoritism local („Politruc de la Oradea”) sau de generarea unei crize economice și sărăcirea populației.
Printre măsurile care au împovărat românii:
- Creșterea TVA la 11% și 21%. La cota redusă rămân medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică.
- Creșterea cu 10% a accizelor pentru alcool, combustibil, țigări.
- Creșterea numărului de contributori la CNAS: 6 milioane contributori la 16 milioane beneficiari.
- CASS la pensiile de peste 3.000 de lei. Calcul: la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% din diferența peste 3.000, deci 100 de lei.
- Creșterea impozitului pe dividende la 16%.
- Plafonarea în 2026 a pensiilor și salariilor.
- Creșterea normei didactice cu 2 ore în preuniversitar și universitar.
- Rămânerea a doar două burse școlare: bursele de merit, acordate în număr limitat, iar cele sociale acordate pentru sprijinirea copiilor din familiile defavorizate.
