După instalarea comunismului în România, noua orânduire a început o adevărată vânătoare împotriva celor care se opuneau regimului, astfel că foarte mulți opozanți au fost aruncați în închisori ori au fost eliminați fizic.
Printre cei mai dârji opozanți ai comunismului s-au aflat partizanii din Munții Apuseni, cunoscuți sub numele de ,,Grupul Șușman”, liderul grupului fiind Teodor Șușman senior, cel care era o remarcată personalitate ce fusese ales primar de mai multe ori în localitatea Răchițele din zona Clujului.
În lupta împotriva regimului comunist Teodor Șușman a fost însoțit de trei dintre feciorii săi, respectiv Teodor, Traian şi Avisalon, dar şi de numeroși consăteni care nu agreau noul regim instaurat în România.
Astfel, comuniștii au început o adevărată vânătoare pentru a-i găsi și pedepsi pe cei care au îndrăznit să li se opună, însă o parte din membrii Grupului Șușman a reușit să supraviețuiască chiar și până la 10 ani de când au luat drumul munților și pădurilor.
Însă în decembrie 1951 Teodor Șușman a fost ucis de către Securitate, iar conducerea grupului va fi preluată de către fiul sau Teodor junior, care va coordona acest grup timp de mai mulți ani, dând mari bătăi de cap trupelor de Securitate ce vroiau să-i captureze.
Totuși, în noaptea de 1 spre 2 februarie 1958, frații Teodor și Avisalon Șușman, doi dintre ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din masivul Vlădeasa din Munții Apuseni, vor fi uciși de forțele Securității în satul Traniş din comuna Valea Drăganului.
Uciderea fraților Șușman a avut loc ca urmare a informațiilor obținute prin intermediul unui agent infiltrat în grupul de luptători, agent care a indicat Securității locul în care se ascundeau cei doi frați.
Așa se face că în noaptea de 1 februarie 1958, efective ale Ministerului de Interne și trupe de Securitate au descins în satul Traniș, unde au percheziționat casa, grajdul şi șura lui Romul Florea, unde se bănuia că sunt ascunși cei doi frați. Trebuie amintit că Romul Florea și soția sa, Floarea, au fost anchetați ore întregi de către Securitate, însă ei nu au divulgat locul unde erau ascunși partizanii.
Astfel, în jurul orei 3 dimineața soții Florea au fost duși în șură și puși să dea tot fânul jos, însă ajunsă la gura podului, echipa Securității a fost primită cu foc de armă automată. Schimbul de focuri a durat mai mult de două ore, frații Şuşman fiind somați în mai multe rânduri să se predea
Văzând însă că nu vor să se predea, o echipă de șoc a Securității a încercat de mai multe ori să pătrundă prin forță în șură, însă atacurile au fost respinse de fiecare dată.
Pentru intimidarea celor doi partizani, trupele Securității au dat foc la o căpiță din spatele surii, frații Șușman fiind amenințați că, dacă nu se vor preda, va fi incendiată șura, fapt care s-a şi întâmplat în cele din urmă.
În timpul incendiului, echipa de șoc a Securității a încercat de trei ori să pătrundă în șură în speranța că-i va captura pe partizani, dar riposta acestora a continuat cu aceeași intensitate, deși erau practic în mijlocul flăcărilor.
În cele din urmă șura a fost mistuită de flăcări , iar a doua zi s-a făcut autopsia cadavrelor carbonizate, stabilindu-se oficial că „bandiții au ars de vii”.
Ceea ce este impresionant la acest caz, pe lângă dârzenia celor doi care, este nu numai că au rezistat atât de mult în flăcări, nepredându-se, ci poziția în care au fost găsite cele două cadavre carbonizate, ceea ce i-a făcut pe foarte mulți să creadă că au murit arși în poziții de rugăciune, respectiv în genunchi și cu brațele împreunate, ceea ce ar putea constitui un alt exemplu de martiraj creștin rar întâlnit.
Frații Teodor şi Avisalon au fost ultimii membrii ai Grupului Şuşman, care împreună cu tatăl lor, ucis în 1951, porniseră pe drumul luptei anticomuniste, drum care pentru ei s-a dovedit fără întoarcere.
Așa se face că prin moartea celor doi frați, grupul „Șușman” a încetat să existe, însă ulterior alte zeci de persoane au fost arestate şi condamnate sub acuzația de a-i fi susținut pe cei care se opuneau regimului comunist .
