La data de 8 februarie 1587 după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, a fost executată prin decapitare, Regina Maria Stuart a Scoţiei, ce fusese acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale, Regina Elisabeta I a Angliei.
Astfel, din cauza sfârșitului său tragic, Maria Stuart a ajuns să fie cunoscută ca una dintre reginele cu cel mai tragic destin din istorie.
Născută în 1542, ca fiică a regelui James al V-lea al Scotiei, viitoarea regină Maria Stuart i-a urmat tatălui său pe tron, la doar şase zile de la naştere, după ce James al V-lea a murit în decembrie 1542, lăsând la tron pe Maria Stuart, singurul său copil legitim.
Însă, în anul 1548, regele englez Henric al VIII-lea, dornic să-şi extindă dominaţia şi asupra Scoției, doreşte încheierea unei alianţe matrimoniale între Maria şi fiul său Eduard, de asemenea minor.
Dar Maria de Guise, mama tinerei regine, l-a refuzat, promiţând-o în schimb lui Francisc al II-lea „delfinului” Franţei, pentru a întări alianţa cu această ţară.
Mariajul a fost încheiat, formal în iulie 1548, iar viitoarea regină a fost trimisă în Franţa, unde-şi va petrece următorii zece ani din viaţă, dovedind o inteligenţă remarcabilă.
Ajunsă la curtea regelui din Franţa, Maria este pe cale să-şi petreacă cei mai frumoşi ani din viaţă și protejată şi înconjurată de lux; tânăra creşte odată cu viitorul său soţ cu care se căsătorește la vârsta de 16 ani.
Numai că regele moare în 1560, la mai puţin de un an de la încoronare, iar Maria este nevoită să se reîntoarcă în Scoţia unde, spre uimirea ei, găseşte că naţiunea s-a schimbat mult deoarece începuse să îmbrăţişeze tot mai mult protestantismul.
Potrivit catolicilor englezi, Maria Stuart era îndreptățită să ocupe tronul Angliei, în locul verișoarei sale regina Elisabeta, care era considerată o moștenitoare nelegitimă, dat fiind că fusese născută de Anne Boleyn, cea de-a doua soţie a lui Henric al VIII-lea.
Şi cum catolicii englezi nu au recunoscut niciodată divorţul dintre Henry şi Catherine de Aragon prima soție a lui Henric, ei nu au recunoscut nici căsătoria lui Henric cu Anne, deci prin urmare nu puteau să o accepte pe Elisabeta drept regină.
Acest lucru a făcut ca Elisabeta să o urască de moarte pe Maria, mai ales după ce în anul 1565 aceasta se mărită cu lordul Darnley, o rudă al regelui Henric al VIII-lea, acest lucru devenind un nou motiv de îngrijorare pentru Elisabeta.
Astfel, ea începe să-i instige pe protestanții scoțieni împotriva Mariei și declanșează astfel un veritabil război civil în Scoția.
În aceste condiții, Maria Stuart este nevoită să se refugieze în Anglia, unde este însă arestată imediat, din ordinul Elisabetei și ținută mai mulți ani în detenție în Turnul Londrei.
În timp ce era în detenție, un nobil catolic englez pe nume Anthony Babington, inițiază un plan de eliberare a Mariei şi de asasinare a reginei Elisabeta.
Considerând că nu poate duce la bun sfârşit planul fără consimţământul Mariei, Babington îi explică acesteia planul printr-o scrisoare, care din păcate ajunge în mana Elisabetei, care decide ca Maria să fie executată. Astfel, la 8 februarie 1587, la castelul Fotheringhay, Maria Stuart avea să fie executată prin decapitare, ea rămânând în istorie prin demnitatea de care a dat dovadă în momentul execuției.
