Marea bătălie, in prezent, nu se mai dă, in principal, pentru tehnologii ci pentru băncile de date personale. In lumea post-comunistă, este mai dificil să vinzi decât să produci. De aceea, este important să ai acces la bănci de date pentru a trimite mesaje calibrate pe profiluri de personalitate. Pentru a mări sansa de a vinde un produs – electoral, comercial, artistic. Marketingul actual nu se mai bazează pe o publicitate nediscriminatorie, distribuită exclusiv prin televiziuni si presă scrisă, ci introduce vectori de social media, cu mesaje adresate unor categorii bine definite in prealabil. Categorii sau persoane „bine definite in prealabil” presupun insă accesul la date personale.
Drama de la Caracal a readus in discutie activitatea STS, legată de sistemul unic de urgentă 112 după ce fusese pus in discutie rolul său in alegerile europarlamentare prin neclaritătile privitoare la peste un milion de voturi si disparitia unor probe.
Urmează trei rânduri de noi alegeri. Acestea pot fi „câstigate” nu doar prin numărarea voturilor, prin modelul „Stalin” ci si, mai ales, prin pregatirea „corespunzătoare”, prin conditionarea psihologică a votantilor. Bibliografie obligatorie – activitatea Cambridge Analytica in campania Brexit dar si filmul cu acelasi titlu.
Si acum intrebarea – de ce o bătălie atat de aprinsă, internă si externă, timp de cinci ani, pentru un contract de upgrade la STS de doar 40 de milioane de euro? Miza este evident accesul la o imensă bancă de date ce poate „ajuta” proiecte economice sau electorale!
Concluzia o trageti singuri…
de: Adrian Năstase
