Părinții cosideră că elevii sunt prea încărcați cu teme – M-am săturat să fac teme cu copilul meu! 


O problemă apăsătoare pentru copiii din România sunt temele pentru acasă. Acestea sunt foarte multe, ocupând tot timpul copiilor și părinților deopotrivă.

Temele pentru acasă sunt un factor de stres pentru copii. Ultimele cercetări menționează că timpul îndelungat petrecut făcând teme aduce copilului tău anxietate, furie sau depresie. Nu numai pentru tine temele sunt un al doilea job, ci și pentru copii. Dacă după ce ajungi acasă de la serviciu (8 ore) trebuie să stai încă 3-5 ore cu copilul tău făcând teme, gândește-te că și acesta, după cele 4-6 ore petrecute la școală, trebuie să o ia de la capăt acasă. Deci, când mai au copiii timp de joacă sau timp în familie?

În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.

Regula celor 10 minute pentru teme acasă

Dacă copilul este clasa I, temele pentru acasă nu trebuie să depășească 10 minute ca timp. Pentru copiii din clasa a II se mai adaugă încă 10 minute, adică un total de 20 de minute. Pentru elevii de clasa a VIII, temele pentru acasă nu trebuie să depășească ca timp 80 minute. Astfel, pentru clasa a XII temele să fie făcute în maxim 120 minute (două ore).

Această regulă se referă la toate temele, cumulate în timpul menționat mai sus, nu pentru fiecare materie în parte.

Preluare: alert24.ro

Glasul Ploieștean

Next Post

LECȚIA DE ISTORIE – 7 februarie : Lichidarea grupului de rezistență anticomunistă din Munții Banatului condus de colonelul Ion Uță

lun feb. 7 , 2022
După instaurarea regimului comunist în România, o parte a populaţie nu s-a împăcat cu stalinizarea forţată a ţării, astfel că odată cu impunerea măsurilor de tip sovietic, dar şi cu epurările cu caracter politic şi social, au apărut focare de rezistenţă anticomunistă în mai multe zone din munţii României. Așa […]